Prima Pagina
Istoric
Viata Sf. Stefan
Preot paroh și slujitor
Album Foto
Calendar ortodox 2008
In memoriam
Regasiri
Rugãciuni
Invataturi
Doriti sa ne sprijiniti?
Vã recomandãm
Multumim

 

 

 
Începând cu 28 iulie 2004

 

 

 

 

Biserica Sfântul Ștefan - Călărași

~ monument al patrimoniului românesc ~

 

 

 

Hramul acestei biserici este "Sfântul Ștefan" (27 decembrie), deși inițial a avut și hramul "Înălțarea Domnului".

În prezent, preot paroh și slujitor este pr. prof. univ. dr. Alexandru I. Stan.

Biserica este de zid, învelită cu olane. Data înălțării ei este anul 1768, luna septembrie, ziua 25 de către Stoica Clucerul, cum stă scris în pisania de piatră de la intrare. Sunt afirmații istorice care desemnează drept ctitor pe voievodul fanariot Ștefan Racoviță, împreuna cu Teodora Doamna, în anul 1764.

 

PISANIA BISERICII:

 

"Doamne Cela ce sfințești pre ceia ce râvnesc podoaba casei Tale și proslăvesc dumnezeiască puterea Ta, primește acest lăcaș, care e întru slava numelui s-au înălțat și întru cinstea și prăznuirea Sfintei Înălțări a Domnului și a Sfântului Arhidiacon Ștefan, de robul Tău Stoica Clucer. Și s-a săvârșit în zilele preaînălțatului nostru Domn I(o)an Alexandru Ghica Voievod, purtând cârma proslavei, prea Sfințitului mitropolit al Ungro-Vlahiei kiru kir Grigorie, septembrie 25, pisar Radu log(ofăt), Ioan pietrar, 1768"

 

După tradiție, biserica ar fi fost zidită de voievodul Ștefan Racoviță, care a domnit în Muntenia între anii 1764, februarie 7 și 1765, august 29, Toți istoricii menționează drept ctitor pe Ștefan Racoviță voievod. Desigur, toți s-au bazat pe mențiunea din "Revista istorică" a Arhivelor Românei, I, pag.12, care amintește că la 19 mai 1765, Ștefan Racoviță închina Mitropoliei biserica domnească din Gherghița și biserica Sfântul Ștefan din București, cu tot venitul lor. Aceeași mențiune o face, în volumul său "Familia Racoviță-Cehan. Genealogie și istoric", Generalul M. Racoviță-Cehan; mențiune publicată în 1942 de Academia Română în "Studii și Cercetări"

În sprijinul acestei păreri, mai avem și mențiunea făcută în "Istoria Bucureștilor", pag. 147-148, de Gh. I. Ionescu-Gion, 1899 - care amintește că între averile Mitropoliei din vremea păstoriei Mitropolitului Cosma I (1787-1792), se adaugă și douăzeci de schituri cu moșoaiele, casele, grădinile și viile lor în afară de București; iar în București, avea, pe lângă alte biserici și biserica Sf. Ștefan din Calea Călărașilor. Această mențiune este citată din Condica nr. 5 a fondului mitropolitan și Condica nr.3 a Mitropoliei, p. 365, Condici ce se găsesc la Academia Română și la Arhivele Statului.

Față de cele menționate de pisania bisericii și față de documentele găsite până acum cu privire la persoana ctitorului bisericii Sf. Ștefan, se poate afirma că această biserică ar fi fost începută din temelie de Ștefan Racoviță voievod în anul 1764 și terminată de Stoica clucerul, care ar fi pus pisania deasupra ușii de intrare în biserică în anul 1768.

Biserica Sf. Ștefan, deși simplă ca înfățișare, totuși este interesantă ca arhitectură, deoarece a suferit puține transformări care să fi schimbat  caracterul ei vechi. Este zidită în stil brâncovenesc, cu plan treflat, cu pridvor deschis pe coloane care susțin arcade semicirculare, cu turlă situată deasupra pronaosului în formă exterioară poligonală la care se  ajunge printr-un turn hexagonal alipit de fațada de nord a bisericii.

Dintre ornamentele de piatră ce înfrumusețau această biserică, se mai păstrează un ornament floral săpat în piatră, încrustat în zidul exterior de la Sfântul Altar și absida de la nord. Dintre sculpturile în lemn s-au mai păstrat ușile împărătești, ușile laterale ale tâmplei, jețul arhieresc și Crucea de pe catapeteasmă, însă ele au fost ridicate în 1916 de Comisia Monumentelor Istorice și depuse într-un muzeu încă necunoscut nouă.

Icoanele împărătești - 1809 și ce a Sfântului Ștefan, ferecate în argint (metal argintat) -1811 sunt originale și au fost zugrăvite de radu Zugravul la zidirea bisericii.

Biserica încă mai posedă și astăzi sub diferite straturi de văruieli vechile fresce ce sunt asemănătoare celor de la biserica Stavreopolos.

In interior pictura ce se vede astăzi este datează din 1886 și este executată peste vechile fresce ale pictorului Tache Ionescu - elev al școlii lui Gheorghe Tătărăscu. Numele acestui pictor a fost descoperit în timpul păstoriei preotului Ion Bojogescu, în anul 1952, sub pictura din dreapta naosului, la Desisi, la prima strană de perete.

Frescele din pridvor  s-au dezvelit în anul 1992 cu ocazia restaurării făcute de către pictorul Popescu Mollda.

O nouă ștergerea funinginii de pe pictura de la interior (pronaos și naos) a avut loc în 1990 fără a se interveni asupra picturii sau frescei.

Valoarea bisericii monument istoric se reflectă și în pictura exterioară din cele 30 de medalioane în care sunt zugrăvite pe lângă patriarhii Vechiului Testament, prooroci, Apostoli, îngeri și chipuri din cultura clasică - sibile și filosofi antici (Sibila Delfica, Persica, Platon și Aristotel)- lucru mai rar întâlnit în țara noastră, ca în bisericile Voroneț, Vatra Moldoviței, Humorului, paraclistul episcopiei Râmnicu Vâlcea, Mirăuților din Suceava, biserica din Spineni - Olt, satul Vineți.

În București este singura biserică cu Sibile și filosofi care a rămas deoarece la biserica cu Sibile din Calea Moșilor, în urma intemperiilor și a reparațiilor ce s-au făcut în 1970, au dispărut aceste unice zugrăveli.

Fresca din aceste medalioane a fost acoperită în 1922 de pictorul Popescu Mollda, cu aceleași figuri, în tempera, lăsând câteva medalioane originale.

Biserica a fost prădată de foc prima dată în anul 1832 (a se vedea Frederic Damme, cartea "Bucarest en 1908") și a doua oară în anul 1847 când au ars 12 biserici și 13 mahalale din București (a se vedea "Memorialul Focului cel Mare" de Anton Pann (București, 1854)

Din arhiva bisericii (ce datează începând de prin anii 1890) se poate vedea reparațiile suferite de biserica Sf. Ștefan. Astfel, în anul 1868, când i s-a adăugat o turlă din lemn deasupra naosului, i s-a închis cu zid pridvorul, s-a învelit cu tablă, adăugândui-se o marchiză în fața pridvorului.

Între anii 1916-1922, sub supravegherea Comisiei Monumentelor Istorice și a istoricului Nicolae Iorga, i s-a făcut o reparație radicală, redândui-se înfățișarea de la zidire Astfel, s-a demolat turla adăugată, s-a deschis pridvorul, s-a subzidit cu piatră, s-a învelit cu olane, s-au tencuit zidurile exterioare și s-au tras profilele la turlă la exterior așa cum se văd și astăzi, înlocuindu-se vechile chenare de piatră de la ușa de la intrare și ferestre cu chenare tot din piatră simplă.

În 1909 s-a înlocuit tâmpla de zid cu ce existentă astăzi - din stejar sculptat de sculptorul Ion Babic. Iar tocmai în 1927 s-au înlocuit cele două coloane din interior inițial făcute din cărămidă cu coloane din piatră de Câmpulung, dând o rezistență mai mare zidului dintre naos și pronaos, precum și turlei din cărămidă.

Întrucât ultima reparație majoră a avut loc între anii 1916-1922, iar cutremurul din 1977 i-a dărâmat turla de pe pronaos, pr. paroh Ion Bojogescu a reușit să refacă turla și să alcătuiască un nou deviz pentru readucerea picturii la starea inițială prin restaurare. Dar, sfârșindu-se în anul 1985, continuarea proiectului nu a mai fost posibilă.

În schițele din acel proiect se văd cele cinci mari fisuri ale pereților. Din păcate, fondurile ce se pot strânge din parohie nu pot sprijini lucrarea de restaurare necesară.

Cu toate acestea din fondurile strânse din parohie precum și cu sprijinul acordat de câteva firme prin sponsorizări au făcut ca turla să fie reparată, acoperișul să fie de asemenea reparat înlocuindu-se olanele distruse și completându-se cele lipsă, a fost restaurată pictura interioară așa cum a fost ea zugrăvită în 1886. Tot cu acest sprijin a fost adăugată pe peretele interior situat deasupra ușii de intrare în spațiul fără zugrăveli, o nouă pictură ce îl înfățișează pe Sfântul Ștefan (imaginea acelei picturi putând fi văzută și pe site-ul nostru la Viața Sântului). De asemenea bisericii i-a fost donată noua clopotniță de către o familie din parohie. Tuturor care ne-au ajutat să realizăm aceste lucruri le mulțumim.

 

Mulțumim 

 

pentru sprijinul primit în vederea restaurării și executarea de reparații și îmbunătățiri

tuturor enoriașilor parohiei noastre, dar mai ales

 

 

Familei Elena și Dumitru Vrăgneanu

Domnului Dumitru Blănariu

Doamei Florentina Bereș

Doamnei Maria Sava

Doamnei Viorica Șomăcescu

Familei Ioana și Cezar Predescu

- prin strădania lor a fost reparat acoperișul și turla bisericii -

 

Familiei Marcela și Jirair Ghiulbenghian

Familiei Marcela, Eugenia și Ion Comănescu

- prin strădania lor a fost îmbunătățită biserica -

Familiei domnului Nicolae Vrabie

- au donat noua clopotniță -

 

Domnului Puiu Iulian (SC ELECTRO-TOTAL)

Domnului Victor Cucu (Firma Ferroli)

- sponsori ai unor lucrări din cadrul bisericii noastre -

 

 

 

 

 

          

 
Ultima actualizare: 29 dec. 2007.

Copyright: Biserica Sfântul Ştefan - Călăraşi, Bucureşti